Incredintare minor vs. Autoritate parinteasca
Aspecte teoretice
Pana la data de 1 octombrie 2011, incredintarea minorului catre unul din parinti era reglementata de dispozitiile prevazute de Codul familiei.
O data cu intrarea in vigoare a noului Cod civil si abrogarea Codului familiei, s-a renuntat la institutia incredintarii minorului, care acorda o pozitie privilegiata parintelui caruia ii era incredintat, acesta exercitand singur drepturile parintesti in ce priveste persoana si bunurile minorului si s-a introdus un nou concept in materia raporturilor dintre parinti si copiii lor minori, si anume autoritatea parinteasca.
Autoritatea parinteasca este ansamblul de drepturi si indatoriri care privesc persoana si bunurile copilului si apartine in mod egal ambilor parinti, care o exercita numai in interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia. Autoritatea parinteasca se exercita pana cand copilul dobandeste capacitatea deplina de exercitiu.
Daca exista neintelegeri intre parinti cu privire la exercitiul drepturilor sau la indeplinirea indatoririlor parintesti, instanta de tutela, dupa ce ii asculta pe parinti si luand in considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosociala, hotaraste potrivit interesului superior al copilului cu ascultarea acestuia.
Parintii exercita impreuna si in mod egal autoritatea parinteasca. Fata de tertii de buna-credinta, oricare dintre parinti, care indeplineste singur un act curent pentru exercitarea drepturilor si indeplinirea indatoririlor parintesti, este prezumat ca are si consimtamantul celuilalt parinte.
Daca parintii sunt divortati, autoritatea parinteasca se exercita potrivit dispozitiilor referitoare la efectele divortului in raporturile dintre parinti si copii.
O data cu pronuntarea divortului, instanta de tutela hotaraste asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori, tinand seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de ancheta psihosociala, precum si, daca este cazul, de invoiala parintilor, pe care ii asculta, ca si pe minor.
Dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel.
Daca exista motive intemeiate (alcool, droguri, violente, comportament inadecvat), avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti. Celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia.
In cazul copilului din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita concomitent sau, dupa caz, succesiv fata de ambii parinti, autoritatea parinteasca se exercita in comun si in mod egal de catre parinti, daca acestia convietuiesc.
Daca parintii copilului din afara casatoriei nu convietuiesc, modul de exercitare a autoritatii parintesti se stabileste de catre instanta de tutela, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort.
Instanta sesizata cu o cerere privind stabilirea filiatiei este obligata sa dispuna asupra modului de exercitare a autoritatii parintesti, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort.
Cu incuviintarea instantei de tutela parintii se pot intelege cu privire la exercitarea autoritatii parintesti sau cu privire la luarea unei masuri de protectie a copilului, daca este respectat interesul superior al acestuia. Ascultarea copilului este obligatorie cand acesta a implinit varsta de 10 ani, iar daca nu a implinit aceasta varsta va fi ascultat doar daca instanta considera ca acest lucru este necesar pentru solutionarea cauzei.
Daca unul dintre parinti este decedat, declarat mort prin hotarare judecatoreasca, pus sub interdictie, decazut din exercitiul drepturilor parintesti sau daca, din orice motiv, se afla in neputinta de a-si exprima vointa, celalalt parinte exercita singur autoritatea parinteasca.
Dupa cum se observa, noul Cod Civil pune accentul pe egalitatea parintilor in exercitarea autoritatii parintesti, in mod special in cazul in care parintii ajung sa divorteze. Ulterior divortului, se are in vedere si se da prioritate intelegerii dintre parinti, insa cu conditia de a fi respectat interesul superior al copilului.
Aspecte procedurale
In astfel de cauze, sunt aplicabile dispozitiile noului Cod Civil (NCC), intrat in vigoare in data de 1 octombrie 2011, precum si dispozitiile noului Cod de procedura civila (NCPC) intrat in vigoare in data de 15 februarie 2013.
· Termenul de introducere a cererii privind exercitarea autoritatii parintesti asupra minorului de catre unul dintre parinti
Aceasta cerere poate fi introdusa de catre persoana interesata oricand, pana la momentul cand copilul dobandeste capacitate deplina de exercitiu si devine major, respectiv pana la implinirea varstei de 18 ani, la incheierea casatoriei ori, pentru motive temeinice la implinirea varstei de 16 ani.
· Procedura prealabila a informarii privind medierea
Potrivit Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, partile sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii, inclusiv dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente, in vederea solutionarii pe aceasta cale a conflictelor in materie de familie, in caz contrar instanta respingand cererea de chemare in judecata ca inadmisibila.
Prin urmare, partea care a introdus o cerere privind exercitarea autoritatii parintesti va trebui sa efectueze toate demersurile necesare pentru participarea partilor la sedinta de informare privind medierea, depunand la instanta, pana la primul termen de judecata acordat in cauza sau, cel tarziu, pana la termenul acordat de instanta in acest scop, dovada privind participarea ambelor parti sau doar a reclamantului la procedura de informare privind medierea.
· Instanta competenta sa judece cererea de exercitare a autoritatii parintesti
Instanta competenta din punct de vedere material si teritorial sa judece in prima instanta o cerere privind exercitarea autoritatii parintesti asupra minorului este judecatoria din circumscriptia domiciliului minorului.
· Continutul cererii de exercitare a autoritatii parintești si analizarea acesteia
Aceasta cerere trebuie sa contina toate elementele obligatorii ale unei cereri adresate instanțelor judecatoresti, respectiv ale unei cereri de chemare in judecata, elemente prevazute de dispozitiile NCPC. In cuprinsul cererii se pot solicita: stabilirea domiciliului minorului, stabilirea contributiei fiecarui parinte la cheltuielile privind cresterea, educarea, invatatura, pregatirea profesionala, dreptul de a avea legaturi personale, eventual programul si/sau perioada de vizitare si/sau trai in comun a fiecarui parinte in parte.
Admiterea cererii de exercitare a autoritatii parintesti de catre unul dintre parinti sau de catre ambii, este la aprecierea instantei de judecata si este supusa dispozitiei acesteia, in afara cazurilor in care s-a dispus, in prealabil, decaderea parintelui din exercitiul drepturilor parintesti, situatie in care instanta nu dispune, ci doar constata faptul ca exercitarea autoritatii parintesti se exercita exclusiv de parintele nedecazut din drepturi.
Cererea prin care se solicit instantei sa dispuna exercitarea in orice mod a autoritatii parintesti este admisibila, daca se constata, in urma administrării probatoriului in cauza (inscrisuri, martori, prezumtii, expertize, marturisiri, interogatorii), ca admiterea ei este in interesul superior al minorului.
Deosebit de important este faptul ca daca parintii au ajuns la o intelegere privind toate aspectele solicitate in cauza, instanta deja sesizata cu o cerere in acest sens poate sa dispuna conform acordului partilor, care poate lua forma unei tranzactii judiciare sau acord de mediere, consfintind acest act printr-o hotarare de expedient.
· Timbrajul cererii de chemare in judecata
In functie de solicitarile cuprinse in cererea de chemare in judecata, taxa judiciara de timbru se va calcula potrivit O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
· Calea de atac
Sentinta judecatoriei poate fi atacata cu apel in termen de 30 de zile de la comunicarea hotararii. Apelul si, cand este cazul, motivele de apel se depun la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.
Atentie, insa, hotararile date in apel in aceasta materie nu sunt supuse recursului, decizia pronuntata de tribunal in apel fiind definitiva si executorie.
Tatal si mama sunt figuri importante de atasament care au un rol decisiv in dezvoltarea emotionala si sociala a copilului, atat timp cat calitatea interactiunilor lor va conditiona calitatea relatiilor sociale.
De aceea, in situatia familiilor care se destrama, interesul superior al copiilor, in general, este legat de posibilitatea de a putea accesa cvasi-nelimitat pe ambii parinti pentru a putea dezvolta relatii echilibrate si armonioase cu ambii parinti.
Interesul superior al minorului reclama mentinerea acestuia cat mai mult timp intr-un mediu familial normal si echilibrat in prezenta ambilor parinti, pentru ca riscul ruperii echilibrului sufletesc al acestuia este foarte mare o data cu disensiunile care apar. De aceea este bine ca parintii sa discute si sa incerce ca, impreuna, sa gaseasca cea mai buna solutie astfel incat copilul lor minor sa nu sufere.
Aspecte teoretice
Pana la data de 1 octombrie 2011, incredintarea minorului catre unul din parinti era reglementata de dispozitiile prevazute de Codul familiei.
O data cu intrarea in vigoare a noului Cod civil si abrogarea Codului familiei, s-a renuntat la institutia incredintarii minorului, care acorda o pozitie privilegiata parintelui caruia ii era incredintat, acesta exercitand singur drepturile parintesti in ce priveste persoana si bunurile minorului si s-a introdus un nou concept in materia raporturilor dintre parinti si copiii lor minori, si anume autoritatea parinteasca.
Autoritatea parinteasca este ansamblul de drepturi si indatoriri care privesc persoana si bunurile copilului si apartine in mod egal ambilor parinti, care o exercita numai in interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia. Autoritatea parinteasca se exercita pana cand copilul dobandeste capacitatea deplina de exercitiu.
Daca exista neintelegeri intre parinti cu privire la exercitiul drepturilor sau la indeplinirea indatoririlor parintesti, instanta de tutela, dupa ce ii asculta pe parinti si luand in considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosociala, hotaraste potrivit interesului superior al copilului cu ascultarea acestuia.
Parintii exercita impreuna si in mod egal autoritatea parinteasca. Fata de tertii de buna-credinta, oricare dintre parinti, care indeplineste singur un act curent pentru exercitarea drepturilor si indeplinirea indatoririlor parintesti, este prezumat ca are si consimtamantul celuilalt parinte.
Daca parintii sunt divortati, autoritatea parinteasca se exercita potrivit dispozitiilor referitoare la efectele divortului in raporturile dintre parinti si copii.
O data cu pronuntarea divortului, instanta de tutela hotaraste asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori, tinand seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de ancheta psihosociala, precum si, daca este cazul, de invoiala parintilor, pe care ii asculta, ca si pe minor.
Dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel.
Daca exista motive intemeiate (alcool, droguri, violente, comportament inadecvat), avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti. Celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia.
In cazul copilului din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita concomitent sau, dupa caz, succesiv fata de ambii parinti, autoritatea parinteasca se exercita in comun si in mod egal de catre parinti, daca acestia convietuiesc.
Daca parintii copilului din afara casatoriei nu convietuiesc, modul de exercitare a autoritatii parintesti se stabileste de catre instanta de tutela, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort.
Instanta sesizata cu o cerere privind stabilirea filiatiei este obligata sa dispuna asupra modului de exercitare a autoritatii parintesti, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort.
Cu incuviintarea instantei de tutela parintii se pot intelege cu privire la exercitarea autoritatii parintesti sau cu privire la luarea unei masuri de protectie a copilului, daca este respectat interesul superior al acestuia. Ascultarea copilului este obligatorie cand acesta a implinit varsta de 10 ani, iar daca nu a implinit aceasta varsta va fi ascultat doar daca instanta considera ca acest lucru este necesar pentru solutionarea cauzei.
Daca unul dintre parinti este decedat, declarat mort prin hotarare judecatoreasca, pus sub interdictie, decazut din exercitiul drepturilor parintesti sau daca, din orice motiv, se afla in neputinta de a-si exprima vointa, celalalt parinte exercita singur autoritatea parinteasca.
Dupa cum se observa, noul Cod Civil pune accentul pe egalitatea parintilor in exercitarea autoritatii parintesti, in mod special in cazul in care parintii ajung sa divorteze. Ulterior divortului, se are in vedere si se da prioritate intelegerii dintre parinti, insa cu conditia de a fi respectat interesul superior al copilului.
Aspecte procedurale
In astfel de cauze, sunt aplicabile dispozitiile noului Cod Civil (NCC), intrat in vigoare in data de 1 octombrie 2011, precum si dispozitiile noului Cod de procedura civila (NCPC) intrat in vigoare in data de 15 februarie 2013.
· Termenul de introducere a cererii privind exercitarea autoritatii parintesti asupra minorului de catre unul dintre parinti
Aceasta cerere poate fi introdusa de catre persoana interesata oricand, pana la momentul cand copilul dobandeste capacitate deplina de exercitiu si devine major, respectiv pana la implinirea varstei de 18 ani, la incheierea casatoriei ori, pentru motive temeinice la implinirea varstei de 16 ani.
· Procedura prealabila a informarii privind medierea
Potrivit Legii nr. 192/2006 privind medierea si organizarea profesiei de mediator, partile sunt obligate sa participe la sedinta de informare privind avantajele medierii, inclusiv dupa declansarea unui proces in fata instantelor competente, in vederea solutionarii pe aceasta cale a conflictelor in materie de familie, in caz contrar instanta respingand cererea de chemare in judecata ca inadmisibila.
Prin urmare, partea care a introdus o cerere privind exercitarea autoritatii parintesti va trebui sa efectueze toate demersurile necesare pentru participarea partilor la sedinta de informare privind medierea, depunand la instanta, pana la primul termen de judecata acordat in cauza sau, cel tarziu, pana la termenul acordat de instanta in acest scop, dovada privind participarea ambelor parti sau doar a reclamantului la procedura de informare privind medierea.
· Instanta competenta sa judece cererea de exercitare a autoritatii parintesti
Instanta competenta din punct de vedere material si teritorial sa judece in prima instanta o cerere privind exercitarea autoritatii parintesti asupra minorului este judecatoria din circumscriptia domiciliului minorului.
· Continutul cererii de exercitare a autoritatii parintești si analizarea acesteia
Aceasta cerere trebuie sa contina toate elementele obligatorii ale unei cereri adresate instanțelor judecatoresti, respectiv ale unei cereri de chemare in judecata, elemente prevazute de dispozitiile NCPC. In cuprinsul cererii se pot solicita: stabilirea domiciliului minorului, stabilirea contributiei fiecarui parinte la cheltuielile privind cresterea, educarea, invatatura, pregatirea profesionala, dreptul de a avea legaturi personale, eventual programul si/sau perioada de vizitare si/sau trai in comun a fiecarui parinte in parte.
Admiterea cererii de exercitare a autoritatii parintesti de catre unul dintre parinti sau de catre ambii, este la aprecierea instantei de judecata si este supusa dispozitiei acesteia, in afara cazurilor in care s-a dispus, in prealabil, decaderea parintelui din exercitiul drepturilor parintesti, situatie in care instanta nu dispune, ci doar constata faptul ca exercitarea autoritatii parintesti se exercita exclusiv de parintele nedecazut din drepturi.
Cererea prin care se solicit instantei sa dispuna exercitarea in orice mod a autoritatii parintesti este admisibila, daca se constata, in urma administrării probatoriului in cauza (inscrisuri, martori, prezumtii, expertize, marturisiri, interogatorii), ca admiterea ei este in interesul superior al minorului.
Deosebit de important este faptul ca daca parintii au ajuns la o intelegere privind toate aspectele solicitate in cauza, instanta deja sesizata cu o cerere in acest sens poate sa dispuna conform acordului partilor, care poate lua forma unei tranzactii judiciare sau acord de mediere, consfintind acest act printr-o hotarare de expedient.
· Timbrajul cererii de chemare in judecata
In functie de solicitarile cuprinse in cererea de chemare in judecata, taxa judiciara de timbru se va calcula potrivit O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
· Calea de atac
Sentinta judecatoriei poate fi atacata cu apel in termen de 30 de zile de la comunicarea hotararii. Apelul si, cand este cazul, motivele de apel se depun la instanta a carei hotarare se ataca, sub sanctiunea nulitatii.
Atentie, insa, hotararile date in apel in aceasta materie nu sunt supuse recursului, decizia pronuntata de tribunal in apel fiind definitiva si executorie.
Tatal si mama sunt figuri importante de atasament care au un rol decisiv in dezvoltarea emotionala si sociala a copilului, atat timp cat calitatea interactiunilor lor va conditiona calitatea relatiilor sociale.
De aceea, in situatia familiilor care se destrama, interesul superior al copiilor, in general, este legat de posibilitatea de a putea accesa cvasi-nelimitat pe ambii parinti pentru a putea dezvolta relatii echilibrate si armonioase cu ambii parinti.
Interesul superior al minorului reclama mentinerea acestuia cat mai mult timp intr-un mediu familial normal si echilibrat in prezenta ambilor parinti, pentru ca riscul ruperii echilibrului sufletesc al acestuia este foarte mare o data cu disensiunile care apar. De aceea este bine ca parintii sa discute si sa incerce ca, impreuna, sa gaseasca cea mai buna solutie astfel incat copilul lor minor sa nu sufere.
