Nulitatea reprezinta acea sanctiunea de drept civil care lipseste actului juridic civil de efectele contrarii normelor juridice edictate pentru incheierea sa valabila. Altfel spus, nulitatea intervine in cazul in care, la incheierea actului juridic civil nu se respecta dispozitiile legale referitoare la conditiile de validitate ale actului juridic civil, indiferent ca sunt conditii de fond sau conditii de forma.



Categorii de nulitati ale actului juridic civil:

• Nulitatea absoluta si nulitatea relativa 

In functie de natura interesului (general sau individual) ocrotit prin dispozitia legala incalcata la incheierea actului juridic civil, deosebim nulitatea absoluta si nulitatea relativa. Este absoluta acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic civil, a unei norme care ocroteste un interes general, obstesc. Este relativa acea nulitate care sanctioneaza nerespectarea, la incheierea actului juridic civil, a unei norme care ocroteste un interes particular, individual ori personal.

• Nulitatea partiala si nulitatea totala
  

In functie de criteriul intinderii efectelor nulitatii, se disting nulitatea partiala si nulitatea totala. Este partiala acea nulitate care desfiinteaza numai o parte dintre efectele actului juridic civil, celelalte efecte ale actului producandu-se, intrucat nu contravin legii. Este totala acea nulitate care desfiinteaza actul juridic civil in intregime.

• Nulitatea expresa si nulitatea virtuala
  

In functie de modul de consacrare legislativa, se disting nulitatea expresa (numita nulitate textula, chiar explicita) si nulitatea virtuala (numita si nulitate implicita sau tacita). Este expresa acea nulitate care este prevazuta, ca atare, intr-o dispozitie legala. Este virtuala acea nulitate care nu este expres prevazuta de lege, dar care rezulta din modul in care este reglementata o anumita conditie de validitate a actului juridic civil.

• Nulitati de fond si nulitati de forma
  

In functie de  felul conditiei de validitate incalcate  la incheierea actului juridic civil, nulitatile sunt de fond sau de forma. De fond este acea nulitate care intervine in caz de lipsa ori nevalabilitate a unei conditii de fond a actului juridic civil: consimtamant, capacitate, obiect, cauza. De forma este acea nulitate care intervine in cazul nerespectarii formei cerute ad validitatem.


Delimitarea nulitatii fata de alte sanctiuni de drept civil

• Nulitatea si rezolutiunea
  

Rezolutiunea reprezinta acea sanctiune ce consta in desfiintarea retroactiva a unui contract sinalagmatic cu executare dintr-o data, pentru neexecutarea culpabila a obligatiilor de catre una din parti.

Asemanarile dintre nulitate si rezolutiune sunt urmatoarele:

• ambele sunt cauze care atrag ineficacitatea actului juridic civil;
  
• rezolutiunea, si (in principiu) nulitatea produc efecte retroactiv;
  
• ambele presupun, in principiu, o hotarare a organului de jurisdictie;
  

Deosebiri dintre cele doua sanctiuni de drept civil sunt urmatoarele:

• nulitatea presupune un act juridic incheiat cu nerespectarea unei condiii de validitate, cat timp rezolutiunea presupune un act juridic incheiat;
  
• nulitatea se aplica oricarui act juridic civil, cat timp ce rezolutiunea intervine numai in cazul contractelor sinalagmatice cu executare dintr-o data;
  
• cauza de nulitate exista in momentul incheirii actului juridic si consta in respectarea unei dispozitii legale referitoare la incheierea valabila a actului, insa cauza rezolutiunii apare ulterior momentului incheirii si consta in neexecutarea culpabila a obligatiei de catre una din parti;
  
• rezolutiunea si nulitatea relativa sunt supuse unor reguli diferite in privinta inceputului prescriptiei extinctive, iar nulitatea absoluta nu este supusa prescriptiei extinctive.
  

• Nulitatea si rezilierea
  

Rezilierea reprezinta acea sanctiune de drept civil ce intervine in cazul neexecutarii culpabile a unui contract sinalagmatic cu executare succesiva si consta in incetarea efectelor contractului respectiv numai pentru viitor.

Intre nulitate si reziliere exista, in esenta, aceleasi asemenari si deosebiri ca si in cazul nulitate-rezolutiune, cu mentiunea ca efectele nu sunt retroactive, ci numai pentru viitor.

• Nulitatea si revocarea
  

Revocarea, ca sanctiune de drept civil, consta in inlaturarea efectelor actului juridic civil datorita ingratitudinii gratificatului sau neexecutarii culpabile a sarcinii. Notiunea de revocare este folosita uneori si in sensul de denuntarea unilaterala, in cazurile prevazute de lege.  

Asemanarea dintre revocare si nulitate consta in aceea ca reprezinta o cauza de ineficacitate a actului juridic civil.

Deosebirile dintre cele doua sanctiuni sunt:

• revocarea presupune un act juridic valabil incheiat, pe cand nulitatea presupune un act juridic incheiat cu nerespectarea unei conditii de validitate;
  
• nulitatea este aplicabila oricarui act juridic, cat timp revocarea se aplica in principiu, liberalitatilor;
  
• cauza nulitatii este contemporana momentului incheierii actului juridic, cat timp revocarea presupune cauze ulterioare incheierii actului juridic;
  
• prescriptia extinctiva este supusa unor reguli diferite.
  

• Nulitatea si caducitatea 
  

Caducitatea este acea cauza de ineficacitate ce consta in lipsirea actului juridic civil valabil inchiat de orice efecte datorita intervenirii unei imprejurari ulterioare incheierii sale si care este independenta de vointa autorului actului juridic.

Spre deosebire de nulitatea, caducitatea se caracterizeaza prin aceea ca:

• presupune un act juridic valabil incheiat;
  
• produce efecte numai pentru viitor (deoarece pentru trecut actul juridic respectiv nu si-a produs nici un efect);
  
• presupune o cauza ulterioara incheierii actului juridic;
  
• imprejurarea care determina caducitatea este intotdeauna straina de vointa autorului actului juridic.
  

• Nulitatea si inopozabilitatea
  

Inopozabilitatea este acea sanctiune care intervine in cazul nesocotirii unor cerinte de publicitate fata de terti, prevazute de lege pentru anumite acte juridice.

Principalele deosebiri dintre nulitate si inopozabilitate sunt urmatoarele:

• nulitatea presupune un act juridic nevalabil, cat timp inopozabilitatea presupune un act juridic incheiat cu respectarea dispozitiilor legale referitoare la conditiile sale de validitate;
  
• in caz de nulitate, efectele privesc atat partile actului juridic, cat si terti, insa, in caz de inopozabilitate, efectele actului juridic se produc fata de parti, dar drepturile si obligatiile nascute din actul respectiv nu pot fi opuse tertilor;
  
• cauzele de nulitate exista in momentul incheierii actului juridic, cat timp inopozabilitatea presupune, de regula, neindeplinirea unor formalitati ulterioare incheierii actului juridic;
  
• nulitatea relativa poate fi acoperita prin confirmare, cat timp inopozabilitatea poate fi inlaturata, in materie de reprezentare, prin ratificare.
  

Cauzele de nulitate

Aceasta sanctiune de drept juridic civil are ca drept cauza generica nerespectarea la incheierea actului juridic civil a dispozitiilor legale care reglementeaza conditiile sale de validitate.

Cauzele de nulitate absoluta:

• incalcarea dispozitiilor legale referitoare la capacitatea civila a persoanelor: nerespectarea unor incapacitati speciale pentru ocrotirea unui interes obstesc; lipsa capacitatii de folosinta a persoanelor juridice si nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta;
  
• lipsa totala a consimtamantului (in cazul erorii obstacol);
  
• nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;
  
• nevalabilitatea cauzei sau scopului actului juridic civil, dar numai cand lipseste cauza, ori ea este ilicita sau imorala;
  
• nerespectarea formei cerute de ad validitatem;
  
• lipsa ori nevalabilitatea autorizatiei administrative sau judiciare;
  
• incalcarea ordinii publice;
  
• fraudarea legii.
  

Cauze de nulitate relativa:

• viciile de consimtamant: eroarea, violenta, leziunea sau dolul;
  
• lipsa discernamantului in momentul incheierii actului juridic civil;
  
• nerespectarea regulilor referitoare la capacitatea de exercitiu;
  
• nerespectarea dreptului de preemtiune.
  

---